Ea
Sta cat se poate de mult inchisa in casa, uita de familie si prieteni.
” De ce tu poti sa-l cauti? Eu de ce nu pot? “
” Situatia e cam diferita, al meu n-are atatea pe cap”
Incepe sa planga, o iau in brate, incepe mai tare.
“Da-l dreaq nu se merita”
“Nu mai sunt in stare de nimic, nu mai vreau sa vin nici la munca, as vrea sa fiu ca tine indiferenta si rece, ca tine”
Vad lucrurile altfel cand nu e vorba de mine, ea petrece 2 ore la sala, alergand si alte exerciti fara rost numai sa oboseasca si sa uite… O inteleg si as vrea sa o ajut, incerc dar nu e indeajuns poate nu sunt destul de buna ca prietena sau ca orice.
” Eu nu am fost destul de puternica ca tine sa nu-l mai caut .”
Sa o vad plangand ma face sa despretuiesc si mai mult baieti, eu stiu ca ea mai mult ca oricine nu merita. A mintit-o, inselat-o dar ea l-a iertat mereu, acum intrebarea este ” De ce iertam cand iubim? “
El
” M-am despartit de ea acum 2 saptamani, dupa 2 ani”
“De ce?”
Nu prea imi aduc aminte raspunsul .
” Odata m-a pus sa aleg intre ea si sora mea, adica sora mea care ar face orice pentru mine”
” Naspa, totul pana la familie, si eu as face totul pentru fratele meu”
“Am ajuns sa o sun eu sa vad ce face”
Probabil aici deja nu mai vorbea cu mine. Ma uit la el, el se uita la perete, glumeste ca sa scape de linistea camerei sau de jena.
” Daca nu mi ar fii placut femeile le as omora pe toate”
El e o persoana destul de ” macho ” nu prea pune suflet la cineva, sau asa da impresia.
Probabil daca nu l-as fii reintalnit sau mai exact sa-i aflu latura asta as despretuia baieti mai mult, dar si baieti iubesc si plang.
Cum e la noi e si la ei, numai ca ei cand se ” ard ” au tendinta de as bate joc de restu, care poate chiar sunt nevinovate.
